Cu ocazia împlinirii a 77 de ani de la sfârşitul cel de-al Doilea Război Mondial în Europa, cancelarul german Olaf Scholz a insistat duminică asupra răspunderii istorice a ţării sale de a sprijini Ucraina împotriva agresiunii ruse.

„Am învăţat o lecţie esenţială din istoria catastrofală a ţării noastre între 1933 şi 1945”, a afirmat Scholz, conform transcrierii unui discurs televizat. „Apărăm legea şi libertatea, de partea victimelor. Susţinem Ucraina în lupta împotriva agresorului”.

Scholz a insistat asupra convingerii sale profunde că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu poate câştiga războiul. „Libertatea şi securitatea vor triumfa, la fel cum libertatea şi securitatea au triumfat împotriva violenţei şi dictaturii acum 77 de ani”, a spus cancelarul. În întreaga Germanie au avut loc ceremonii de comemorare, cu prezenţă masivă a poliţiei din cauza posibilelor tensiuni provocate de războiul din Ucraina.

La monumentul sovietic din parcul Treptower din Berlin, sute de oameni au depus flori şi i-au comemorat pe cei căzuţi în război. Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a descris războiul din Ucraina ca pe o „ruptură epocală” care i-a obligat pe europeni la reflecţii dureroase. „Am fost prea siguri că pacea, libertatea, bunăstarea pot fi considerate garantate”, a spus şeful statului la o reuniune a Confederaţiei Sindicale Germane, la Berlin. „Acest război ne arată cu brutalitate că trebuie să ne protejăm şi să ne apărăm democraţia”.

Ambasadorul ucrainean în Germania, Andri Melnik, şi-a exprimat dezamăgirea faţă de discursul lui Scholz, declarând radioteleviziunii ARD că „nu a auzit prea multe noutăţi”. El a apreciat că promisiunea Germaniei de a furniza Ucrainei sisteme moderne de artilerie – şapte obuziere autopropulsate – este „o decizie bună”, însă a adăugat că se aşteaptă la mai mult. Diplomatul a arătat că regimul nazist condus de Adolf Hitler a fost învins în Al Doilea Război Mondial doar fiindcă Statele Unite şi alte ţări au trimis Uniunii Sovietice mii de avioane şi tancuri, „iar noi vorbim de şapte obuziere, fără alte perspective”.

Melnik a depus duminică o coroană de flori la monumentul sovietic din parcul berlinez Tiergarten, pentru a-i comemora pe martirii ucraineni din conflagraţia mondială.

La monument s-au adunat sute de oameni, dintre care unii au scandat în ucraineană; mulţi purtau culorile albastru şi galben ale drapelului ucrainean. Un reporter al agenţiei dpa a relatat că un bărbat împărţea steaguri de hârtie ale Ucrainei, însă poliţia le-a confiscat rapid, iar cel în cauză a fost îndepărtat de agenţi.

Şi luni sunt programate la Berlin mai multe evenimente şi demonstraţii, organizate printre altele de ambasadele Rusiei şi Ucrainei. Având în vedere războiul din Ucraina, poliţia a desfăşurat efective importante pentru a preveni eventuale conflicte. Printre alte măsuri, autorităţile germane au interzis arborarea steagurilor ruseşti şi ucrainene.

Ambasadorul Melnik şi mai multe asociaţii ucrainene au criticat sâmbătă restricţiile respective.

În ciuda acestora, în capitala germană au fost arborate în câteva locuri steaguri ucrainene sau roşii, care evocă fosta Uniune Sovietică. Poliţia a anunţat că a intervenit de câteva ori, inclusiv când a fost desfăşurat un drapel ucrainean lung de 25 de metri. Diplomaţii şi veteranii de război au fost exceptaţi de la interdicţii. La Koln, asociaţia Crucea Albastru-Galbenă a înregistrat duminică după-amiaza 10.000 de participanţi la o demonstraţie sub sloganul „Solidaritate cu Ucraina”. În acelaşi timp, circa 150 de motociclişti au defilat la periferia oraşului fluturând drapele sovietice.

Tot cu ocazia Zilei Victoriei, preşedinta camerei inferioare a parlamentului german, Bärbel Bas, a făcut duminică o vizită la Kiev. Ea este reprezentanta cu rangul cel mai înalt a Berlinului care a vizitat capitala ucraineană după începutul invaziei ruse, în timp ce Ucraina şi Germania încearcă să aplaneze un diferend bilateral privind vizitele oficiale.

Însoţită de omologul ei ucrainean, Ruslan Stefanciuk, Bas a depus coroane de flori la mormântul Soldatului Necunoscut şi la memorialul Babyn Yar al evreilor din Ucraina ucişi în cel de-al Doilea Război Mondial. Ea a făcut un apel la pace în Ucraina şi a declarat: „pentru mine, este o zi specială, care nu trebuie doar comemorată, ci trebuie folosită şi pentru reconciliere”.

(E.T.)

( www.agerpres.ro )

Post-ul Răspunderea Germaniei față de Ucraina apare prima dată în Stiri din Mures, Stiri Targu mures – Liderul presei muresene.